Jandarmeria Română şi minciunile de la obraz

Fapt: Noaptea trecută, Jandarmeria Română a declanşat acţiuni de o violenţă exagerată şi nemotivată, pe toată întinderea Pieţei, inducând panică în rândurile protestatarilor paşnici. Gaze lacrimogene, tunuri cu apă, bătăi sălbatice care au vizat persoane cu aspect şi atitudine paşnică.

Într-un stat cu o formă oarecare de coloană vertebrală funcţională şi o urmă vagă de normalitate, conferinţa de azi ar fi trebuit să înceapă cu ASUMAREA. “Da, am luat aceste măsuri. Da, am agresat persoane care nu erau violente. Da, am sărit calul. Nu, nu doar calul. Toată herghelia.”

Pentru că acest lucru S-A ÎNTÂMPLAT.

Asumarea abuzurilor, a responsabilităţii pentru rănirea a peste 400 de persoane, ar fi fost un semn al funcţionalităţii instituţiei.

Pentru că realitatea este că Jandarmeria avea de ales. Putea separa şi lichida grupurile de instigatori. Dar n-a făcut-o. Putea interveni în apărarea femeii jandarm, folosită acum ca pretext de toţi presaşii aserviţi să ungă cu rahat protestul şi pe participanţii lui. Putea investiga CINE EXACT a bătut-o pe femeia cu pricina. Dar articolele lor menţionează doar un foarte vag şi ambiguu “de protestatari”. De toţi 200.000.

Amuzant, însă, e modul în care Jandarmeria se contrazice singură. Pe de o parte, “au fost multe grupuri violente infiltrate pe toată întinderea pieţei”, lucru care, pasămite, ar fi justificat măsurile abuzive şi represive. Pe de alta, au dosare penale doar opt cetăţeni.

Opt.

8.

Ocho, eight, huit.

Deci, pentru acţiunile violente a OPT (insist, OPT indivizi), tu ai brutalizat, ai asaltat şi ai rănit 400. Şi tot tu ai tupeul ordinar să afirmi că ai acţionat în defensivă.

Cineva trebuie să răspundă pentru asta. Undeva, într-un tribunal internaţional.