Periodic, oferim iubire cititorului nostru. În sensul în care el sau ea, sau chiar tu, de ce nu, ne trimite(ți) problema voastră de suflet pe birou@lorenalupu.com. Noi citim, cugetăm și analizăm, apoi propunem o soluție sau dăm o opinie ÎNTR-UN ARTICOL PE BLOG.
Sau în consultaţie privată, contra cost.
Scrisorica de azi spune aşa:
Draga mea dragă,
Te citesc dintotdeauna și te admir foarte tare. Ai o gândire analitică, spirit critic și umor. E ce iubesc eu mai mult la oameni.
Îndrăznesc să îți povestesc ceva. Eu până la 20 de ani am avut doar o relație de 3 ani. Cu o femeie. Pe vremea aia să fii gay era ceva rău de tot. Am fost dusă la preoți și psihologi și am încasat bătăi acasă și mult shaming pentru asta.
Trecem peste. Mai târziu am aflat că sunt bi. Am copii mari deja, de vreo 2 ani pentru că s-a instalat rutina și monotonia, eu și soțul meu ne-am decis să spice it up. Să încercăm lucruri. Joculețe. Thresome, swing. Am fost la un party. Am abordat un cuplu. Discret și finuț.
Ca să nu lungesc povestea, pot doar să îți spun că mi-am auzit povești. Unii prieteni nu mai vorbesc cu noi. Mie mi-au pus etichete de panoramă și mamă degenerată. De la după ce că ai o vârstă și uite cum arăți….până la ție nu îți e rușine. Nu mai sunt copil. Am încasat destul pentru libertatea de expresie. Am rămas fără acei prieteni și evident, nici din familia mea nu vorbește aproape nimeni cu mine. Vreau doar să îți aud părerea ta sinceră. Crezi că e greșit? Să vreau să experimentez senzații? Sunt egoistă? Sunt deplasată? Sunt o mamă rea?
X.
***
Dragă X.,
E un clișeu românesc idiot de țărani proști faptul că, o dată ce ai devenit mamă, viața ta trebuie să fie o infinită slugăreală și nimic altceva. E ura tipică și înnăscută față de femei a tradiționalismului. Dacă n-ai copii, “pentru ce mai trăieşti?”, dacă ai copii, cum îţi permiţi să trăieşti.
O femeie are dreptul la plăcere indiferent ce vârstă are, câte kilograme, câţi copii şi ce notă îi dau şantieriştii când trece pe lângă ei pe stradă. Dacă partenerul / partenerii consimt şi totul se întâmplă într-un mod care să bucure pe toată lumea, nu văd problema. Prietenii care te mănâncă de c pentru asta şi rudele care au de lătrat pe subiect sunt ţărani proşti şi pierderea lor e un câştig. Nu trebuie să-ţi f nervii şi cu ei, mai mult timp pentru copii.
DAR există un dar. Şi e important de subliniat.
Tu ai responsabilitatea copiilor tăi. Ţine de tine să creşti din ei adulţi bine îndrumaţi, echilibraţi şi pregătiţi adecvat pentru viaţă.
Taman de aceea: e esenţial să ştii să compartimentezi în aşa fel, încât să nu vadă copiii trei arabi făcând bukkake cu tine când ies accidental noaptea să-şi pună o cană cu lapte cu nişte cookies. Trebuie să îi fereşti de libertinajul pe care îţi place să-l experimentezi, şi acest lucru e mai dificil pentru tine decât pentru o gagică fără obligaţii.
Ştii să compartimentezi? Ştii să fii mama matură şi responsabilă, atunci când eşti cu ei? Timpul alături de ei are sau nu de suferit în urma experimentelor tale?
Dacă da, multă sănătate.
Societatea a recunoscut acest drept bărbaţilor din cele mai vechi timpuri, cu clişeele umblatului din floare în floare şi cu împăciuitorul “tot acasă se întoarce”. Mi se pare firesc să îl recunoască şi femeilor.
Dacă ai un cuibuşor de nebunii situat în alt cartier, sau buget de hoteluri, dacă oferi copiilor toată afecţiunea pe care ai fi oferit-o anyway, dacă ei nu duc lipsă de nimic, nu doar material, ci şi emoţional şi motivaţional, spun doar atât: o viaţă avem şi-o bortă-n c. Explorează-le pe ambele la peak potential.
Iar legat de ce spun proştii, îl citez pe RuPaul: Unless they paying your bill, pay them bitches no mind. Dă-i în morţii lor.
Sper că am fost utilă,
Lorena.
***
Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.
***
Image by TréVoy Kelly from Pixabay
O variantă poate fi să eviți să informezi toți prietenii și familia în legătură cu viața ta intimă. Nu că ar conta să ai lângă tine oameni care nu-ți mai vorbesc din motive aberante, dar așa pt liniștea ta și eventual să nu ajungă la urechile micuților. Discreție pt mai puțină bătaie de cap și mai multă liniște.
Aici, e discutabil. E un bun filtru de idioţi.
Draga mea, am să-ți împărtășesc și eu propria experiență. Poate te ajută. Sunt pansexuală, dar alegerea mea pentru viața de familie a fost un bărbat cu care sunt de 20 ani. Am ales libertatea în relație acum 13 ani, înainte să apară copilul, care acum are 11 ani. În tot acest timp am ținut viața asta secretă, a fost ceva ce ne-a privit doar pe noi doi, doar în timpul liber și doar dacă nu a afectat vreodată viața de zi cu zi și, mai ales, copilul. Nu știu decât foarte, foarte puțini oameni despre acest stil de viață, oameni deschiși la minte și despre care am știut că ne vor fi alături ca prieteni orice ar fi, pentru că, așa cum spune și Lorena, compartimentarea trebuie făcută atunci când ai un copil. Nu se poate altfel, oricât ne-am dori, uneori. Ca orice om cu un astfel de stil de viață, uneori îți dorești să poți fi asumat și sincer în fața tuturor. Dar Binele copilului, al familiei, echilibrul emoțional al nostru ca indivizi separați și ca familie, primează întotdeauna. În toți acești 13 ani de libertate asumată matur, am avut o regulă de bază: trăiește cum îți place atâta timp cât asta nu produce rău celor dragi, în primul rând, apoi celor cu care interacționezi. Faptul că trăiești așa nu te face nici un om rău, nici o mamă rea. E viața ta și e dreptul tău să faci orice te face fericită. Mai ales atunci când tu, ca om, dar și relația ta, au numai de câștigat din asta. Acțiunile întreprinse, însă, precum și consecințele lor (bune sau rele), fac diferența.
Excelent comentariu, mulţumesc.
Mulțumesc și eu pentru publicarea lui. Aș vrea să spun, însă, că nu am folosit numele real, nici o adresă validă de e-mail din motive lesne de înțeles, dacă se poate modifica ceva la mailul cu care am adăugat precedentul comentariu pentru a nu leza imaginea persoanei care deține atât fotografia, cât și respectivul e-mail, aș aprecia. Mulțumesc
fixed. nu mai folosi mailuri care nu-ți aparțin.