Periodic, oferim iubire cititorului nostru. În sensul în care el sau ea, sau chiar tu, de ce nu, ne trimi(te)ți problema voastră de suflet pe birou@lorenalupu.com. Noi citim, cugetăm și analizăm, apoi propunem o soluție sau dăm o opinie ÎNTR-UN ARTICOL PE BLOG.
Sau în consultaţie privată, contra cost.
Scrisorica de azi spune aşa:
Dragă Lorena,
Te citesc cu sfințenie din clasa a 10-a, de când ne-a zis profa de română că “Dona Juana” nu e pentru vârsta noastră, așa că am cumpărat-o și citit-o oricum. Și, pentru că te admir mult, astăzi apelez și eu la poșta redacției pentru un sfat de la tine.
Am 23 de ani, am terminat cu note relativ mari un liceu considerat de elită, în curând termin și arhitectura și îmi place să cred că nu sunt proastă. Cu toate astea, sunt dureros de incultă. O fi vina mea, a sistemului, probabil amândouă, habar nu am. Dar mă uit la generația părinților mei sau la a ta, adică la cei care au prins o educație mai serioasă, și văd niște oameni care, de bine, de rău, au o bază de cultură generală și pot să lege coerent două vorbe. Și apoi mă uit la mine, care nu știu o boabă de istorie sau de economie și nu înțeleg nimic din politică. Nu știu nimic despre nimic, în ultimul timp am început să fac un efort să citesc știrile și mă simt depășită de tot ce se întâmplă.
Aș vrea să schimb asta, aș vrea înțeleg ce se întâmplă în jurul meu ca să pot fi un cetățean și un profesionist responsabil. Și ca să pot avea conversații despre altceva decât Bravo ai stil, lol. Unde și cum mă sfătuiești să încep?
tl;dr sunt o gâscă ignorantă, cum fac să nu mai fiu o gâscă ignorantă?
Mulțumesc,
X
***
Dragă X,
Eu cred că te subestimezi. Mailul tău e mai corect gramatical, mai coerent și mai puțin dezlânat decât 70% din mailurile pe care le primesc la poșta redacției și decât 99,9% din comentariile de pe YouTube și Facebook. Și al doilea avantaj al tău este că îți dai seama că ai nevoie de educație suplimentară, pe când analfabeții incapabili de deducție logică elementară sunt mândri de deșteptăciunea lor.
Apoi, hai să îți dezvălui un mic secret. La 23 de ani, nici eu nu știam mare lucru. Sau, chiar dacă știam, nu aveam viteza de reacție și stima de sine necesare pentru a folosi în conversații, în special în divergențe de opinie, ceea ce știam. E un proces de maturizare și acumulare, pe care trebuie să-l susții prin lectură constantă, atenție la nuanță, și, important, atenție la discrepanța dintre ce predică oamenii și ce fac în realitate. Pentru că, dacă citești o carte de istorie sau una de economie doar ca un cumul de date, le uiți. Dacă le citești urmărind interesele și motivațiile care au declanșat respectivele fenomene, începi să înțelegi viața în general, și atunci, le reții altfel și le utilizezi când ai nevoie.
După aceea. Să te cultivi doar ca să fii cultivat și să te lauzi cui trece pe acolo cu cultura ta nu e absolut deloc simpatic, nici pentru tine, nici pentru cei în cauză. Cunosc câteva specimene, și sunt insuportabile. Propun următoarea rețetă.
Începe cu ghiduri generale care conțin schițe ale principalelor perioade istorice, structuri economice, sau ce alt domeniu vrei să explorezi. Apoi, lasă curiozitatea să te conducă spre cărți, texte și articole mai specifice, care detaliază și explică. Și încearcă să meditezi la modul în care lucrurile pe care le descoperi astfel se aplică în viața de zi cu zi. Asta îți va forma cel mai important instrument al omului: gândirea critică. Și o să iei multe banuri pe Facebook când va veni câte un retardat să abereze, iar tu nu vei avea răbdare.
OK. Glumesc. Partea serioasă este: nu încerca să citești prin prisma mentalității “Eu acum mă fac cultă”, ci prin prisma lui “Hai să aflăm lucruri noi și să le înțelegem”. Cu alte cuvinte: accentul să nu fie pe tine, ci pe ceea ce vrei să aprofundezi şi să înţelegi.
Ideea e că nu trebuie să fii prea severă cu tine însăți. Da, ok, școala nu te-a învățat mare lucru. Nici pe mine. Dar e atâta informație în jur, iar internetul poate fi folosit să cauți și să asimilezi cultură, nu să te uiți ore în șir la Tik Tokuri inepte.
Iar legat de știri: majoritatea celor care le scriu lucrează în ture de opt ore și trebuie să livreze un număr aberant de mare de știri, care musai să facă trafic. În consecință, majoritatea sunt atât de prost scrise, atât de lipsite de sens, atât de adunate cu furca, încât nu ai ce să înțelegi. Vrei să vezi structura unei știri scrise decent? Încearcă CNN.
Sper că ți-am fost utilă,
Lorena.
***
Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.
Daca-i place arhitectura, aia are ramificatii catre toate domeniile in care a zis ca are lipsuri. Are legatura imensa si cu istoria si cu economia si cu politica. Chiar daca a atras-o doar partea de geometrie, fizica sau alte stiinte exacte cu aplicare in arhitectura, pur si simplu de ce, unde si de unde e un stil si nu altul tine de istorie, economie si politica.
Daca a ales arhitectura din alte motive, sigur altceva ce o pasiona de cand era mica sau mai recent are legatura cu aspectepe astea de cultura generala. Sa mearga pe filiera asta.
Pe mine m-a interseant geografia de pe la 6-7 ani si de acolo s-au deschis porrile si catre istorie si economie.
Sa fii constient de faptul ca esti incult..asta denota inteligenta.
Uneori te poti folosi de un domeniu mai restrans pentru care ai o pasiune ca sa-ti largesti cunostintele intr-un domeniu mai larg. De exemplu am uneori niste fascinatii usor morbide, am cumparat o data vreo 2 carti de pe Amazon despre mormintele regilor Angliei si despre cum au murit diversi regi englezi (Harold la II-lea cu sageata in ochi, Edward al II-lea cu acel fier inrosit in..) si in proces am invatat mult mai multa istorie decat multi englezi. In mod similar cred ca se poate invata istorie citind despre arhitectura.
Poti incepe prin a lua cateva cursuri online pe domeniile care te intereseaza si sa vezi acolo ce carti/surse sunt relevante, sa le citesti pe urma. Un exemplu e Coursera (https://www.coursera.org/in), dar poti cauta si altele pe google.
Ar fi bine daca stii deja/poti gasi si cativa oameni cu interese similare, sa vorbesti despre temele astea la o cafea/bere din cand in cand (nu trebuie sa fie ceva formal). E mult mai usor de tinut pasul cu cititul si documentatul asa.