Şase motive greşite să vrei să te măriţi. Şi unul corect.

Tot văd pe social media shareuri de pe bloage, unde autoarele se plâng că nu găsesc un candidat bun de măritiş, că trebuie să lase teribil de mult de la ele, că trebuie să placă cu orice preţ şi e teribil de greu. Şi că prostul nu se lasă legat de gard.

Mă sperie iluzia unor dudui că măritişul e iarba fiarelor, care rezolvă în mod miraculos toate problemele şi că, odată cu pirostriile puse, viaţa va fi numai roze, mofturi şi parfum.
Dar, pentru că mi s-a tot spus că îmi folosesc blogul doar ca pe un loc de descărcat ce mă enervează în viaţă, azi o să încep cu singurul motiv corect.

Singurul motiv corect să te măriţi e clipa când ţi-ai găsit un om lângă care simţi în mod onest şi sincer că vrei să rămâi o viaţă. Tu nu trebuie să-l minţi, el nu trebuie să te mintă pe tine. Tu îi accepţi defectele, i le găseşti chiar amuzante, el ţi le acceptă pe ale tale, le găseşte amuzante. Şi orice zi petrecută fără omul ăla e un chin. Şi pentru el, şi pentru tine. Poanta e că în momentul ăla nu trebuie să-i explici că ar fi cazul să te ia de soţie; îţi bagă el 70 de aluzii pe zi.

Şi acum, motivele greşite:

A) Dar ce să fac, fată, să stau singură?

Da, păpuşă. Să stai singură. Mai deschizi o carte, mai faci un cornet. Mai ieşi în lume, cunoşti oameni, îi studiezi, descoperi natura umană, cu urcuşurile şi coborâşurile ei. Legi prietenii, iar astea te învaţă responsabilitatea faţă de starea de bine a altuia. Faptul că fugăreşti pxla nu te îmbogăţeşte pe termen lung cu nimic.

B) Şi ce zic vecinele?

Să te măriţi de gura lumii cu un bărbat nepotrivit e cea mai mare prostie din univers. Nu vecinele o să ia bătaie când o să vină beat de la crâşmă, nu vecinele o să se ia de cap descoperind că îl caută rakeţii pentru datorii de zeci de mii de euro, nu vecinele o să îngheţe când o să dea în baie peste o lingură, o brichetă şi o seringă.
Prin urmare, secretul e să le explici vecinelor că eşti o domnișoară cu standarde şi că miza în joc e chiar restul vieţii ta. Nu arunci cu ea aşa uşor în stânga şi-n dreapta, că nu e minge de baschet. Alea mai deştepte o să te aprobe. Alea mai proaste oricum nu contează.

C) “şi dacă îmbătrânesc singură?”

Să definim ce înseamnă singur. Dacă ai prieteni care-ţi plac, cu care ieşi în oraş când vrei tu, oameni care te iubesc şi pe care-i iubeşti, nu poţi zice că eşti singur, nu?
Pe de altă parte, am câteva prietene divorţate care vă pot vorbi despre singurătatea în cuplu. Despre cât de groaznic e să fii legată contractual de un om cu care n-ai ce vorbi. Abia oamenii ăştia au cunoscut adevărata singurătate.
În plus, faptul că la 35 de ani eşti măritată nu garantează că vei fi şi la 55. Ştii cât de uşor divorţează un tip care nu te iubeşte, când întâlneşte una mai tânără şi mai frumoasă?

D) “Dacă mă scoate în oraş, trebuie să-i bag aluzii de căsătorie. Oricărui potenţial pretendent. Tuturor.”

Îl cunoşti? Da, de patru zile. Îl supui deja rafalei clasice de întrebări de femeie disperată: ce intenţii ai? / vrei copii? / ai job bun?
Dacă e şi el la vârsta disperării, vă veţi căsători repede, veţi face un copil cu graba oamenilor care vor să profite de ultima lună de dinainte de menopauză şi veţi constata, cât de curând, că disperarea nu ţine loc iubirii. Că n-aveţi nimic în comun şi vă plictisiţi reciproc.
Dar dacă nu e la vârsta disperării, o să-l apuce aceeaşi silă care te apucă pe tine când te scoate unu’ la cafea şi hodoronc-tronc, începe: “Mie îmi place sexul în locuri neconvenţionale. Ţie? Dar deep-throat faci? Ştii că secretul să nu te îneci e să relaxezi bine gâtul, nu?”
Disperarea femeii de a lega masculul cu certificat e la fel de respingătoare ca disperarea masculului de a marca cu tot dinadinsul la poarta adversă. Pentru că celălalt se va simţi folosit. Mai bine relaxează-te şi priveşte cafeaua aia ca pe un prilej de discuţie şi distracţie.

E) “El a zis că m-ar lua, dar trebuie să renunţ la asta şi asta.”

Un om care vrea să te schimbe e un om care nu te place aşa cum eşti. Şi v-o spune cea mai dificilă femeie din lume: există bărbaţi care se îndrăgostesc EXACT de ce te face pe tine să fii tu. Şi îi simţi. Ai instinct. Nu-ţi reteza personalitatea pentru diverşi indivizi care au impresia că deţin adevărul universal; simte-te bine cu tine, trăieşte-ţi viaţa şi la un moment dat, vezi că apare unul căruia îi strălucesc ochii când te vede, chiar dacă porţi başcheţi şi un tricou lălâi în ziua aia. Ei bine, ăla e.

F) “Şi totuşi, căsătoria mi-ar rezolva problemele.”

Care probleme? Momentan, problemele tale de necăsătorită sunt: vreau să nu mă mai frece părinţii la cap / vreau un job mai bine plătit / sunt grasă şi nu mă încape nimic.
Problemele unei căsătorite, într-o relaţie vie, sunt: “Nu mai iau nici o decizie fără s-o discut întâi cu el.” / “Trebuie să îi spun unde mă duc, să nu se îngrijoreze.” / “Oare unde e acum, că are telefonul închis” / “Trebuie să-l duc în mall, să-i cumpăr haine” / “Trebuie să ţin cont să nu gătim asta şi asta, că nu-i plac” / “Mai am fix trei sferturi de oră să fac curat, că vine soacră-mea” / “Pare cam mut şi supărat, ce se întâmplă oare cu el” / “Oare ne permitem acum să avem al doilea copil?” / “La dracu’, a rămas şomer exact când îmi refăceam dantura.” “Cu ce hrănesc o familie de patru persoane când salariul vine abia peste o săptămână” şi tot aşa, plus “vreau să nu mă mai frece părinţii la cap / vreau un job mai bine plătit / sunt grasă şi, după două naşteri, nu mă încape nici uşa de la intrare”.

Da?
E responsabilitate. Dragostea faţă de altcineva e doar un sfert plăcere şi trei sferturi responsabilitate. N-aveţi cum să pretindeţi realist asta de la primul care se nimereşte. Mai bine construiţi-vă o viaţă de sine stătătoare, iar când apare un bărbat perfect pentru voi, savuraţi relaţia, nu trageţi de ea ca de cal mort.

***

Dacă v-a plăcut acest text, puteți susţine activitatea siteului cu o donaţie.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

***

Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.