Nu de alta, dar spiritul erect al competiţiei menţine geniul de moment la cote înalte. Şi aşa apucă şi poeţii – specie destul de antisocială – să mai cunoască lume.
Sunt conştientă de faptul că nu am învins-o pe Ioana Bogdan pentru că aş fi o poetă genială. Dimpotrivă, poezia mea e 40 % proză şi 40 % text dramatic. Şi restul poze – nu mă mint singură. Ioana e de o mie de ori mai poetă decât am fost eu vreodată. În schimb, spontaneitatea mea de Săgetător şi capacitatea mea de a abera liber pe orice temă cu un microfon în mână au făcut diferenţa.
O să adaug filmuleţe dacă organizatorii concursului (repet, bravo lor, e vremea să domesticim poetul şi să-l scoatem în lume) le vor posta pe youtube.
UPDATE: nu, nu au filmuleţe. Foarte bine, nici eu nu am loc în sidebar de bannerul “Ringului de Vorbe”. Mai-mai că-l câştigaseră, cu urcarea aferentă în alde Zelist; mi-ar fi plăcut şi mie să mă comport, o dată în viaţă, ca o lady; dar dacă nu-şi dau unii singuri cu tesla-n …, nu se simt bine. Îmi pare rău, Felix Nicolau, pentru talentul tău nativ de moderator! Sincer!
Între timp, iată poemul pe care l-am conceput spontan la tema de “scrie-o-poezie-folosind-trei-cuvinte-din-public”, unde publicul mi-a dat “aragaz”, “psihoză” şi “miere”.
FOBIE
Aragazul este duşmanul meu
Mă priveşte cu patru ochi fioroşi
Ridică spre mine cinci butoane acuzatoare
Şi mă ameninţă
Dacă te apropii de mine, te ard!
Deschide cuptorul larg, ca pe o gură de balaur
Şi mă mănâncă friptă.
Nu, nu e o psihoză!
Aragazul e o ameninţare mută
E gata să mă scuipe în ochi
Din străfundul cratiţelor
Iar eu fug de acasă
Mă fac că muncesc zece ore
Şi chefuiesc altele zece
Iar la sfârşitul zilei
În drum spre casă
Ronţai abulic
Un corn cu nuci şi miere.
Aragazul este duşmanul meu.
da, dar problema e ca aun mai ramas 4 ore…cu alea ce ai facut(da-l dracu de aragaz)
Felicitari, modestia e de apreciat dar nu face nimanui dreptate, ai meritat-o. Slam-ul tine mult mai mult de forma decat de continut. Marturisesc faptul ca venisem pentru George si recunosc de asemenea ca am ramas pentru tine. Te stiu de cateva zile, am inceput oarecum cu stangul, din ce am citit pe aici devensei in capul meu un fel de dominatrix. Apoi apari acolo, un fel de alba ca zapada, un fel de papusa de portelan care se preumbla mai degraba decat sa mearga. Este uimitor cat de fragila pari in realitate. Este uimitor ca aici esti asa si acolo tremurai cu totul, demonstrand doar ca esti vie si vulnerabila in spatele unei noi Sappho de fier. Poemul e bestial, speram sa te incurce mai tare cuvantul, chiar nu ma asteptam sa il intorci asa si a fost faaaain. Draga Lorena (pentru ca deja imi esti draga si nu ma intelege deloc gresit), felicitari pentru tot ce esti tu.
Super-tare concursul! Poezia e interesantă şi ţi-a iesit bine.. dar nu prea diger poezia cu rimă albă 😀
Oricum, prea tare tot evenimentul.
P.S. “Smartă” prima frază din postare. 🙂
de fapt, era initial si un cuptor cu microunde 😀
lui Felix i se potriveste ceea ce face. si se misca extraordinar. (nu e moderator, ci un fel de gazda)
vexxler: dar sunt un fel de dominatrix. fragilitatea nu exclude dorinţa de a mânui cravaşa. 😀
machiaveliq: da, au trecut orele alea… halucinant de repede.
ddm: Felix rulzzz. Piaţa Miniş e punctul G al geniului. 😀
Lorena Lupu – cravașa de pe tort :))
Bravo!
lorena:
felicitari! sincere! poemul aragazului nu e deloc rau. sa aberam in continuare… tema nu conteaza. sanatosi sa fim!
se iau trei cuvinte, se pun intr-un concurs, se amesteca cu o minte brici…si uite asa se cistiga un “ring de vorbe”.BRAVO!!!!!!!!!!!!!